2 iulie 1926- eternitate

IN MEMORIAM

Acum 2 zile, Octavian Paler ar fi împlinit 83 de ani. Dar, prin geniul său rămâne în inima mea pentru o eternitate. Fragmentul următor face parte din versurile care merită recitite oricând ai nevoie de un moment de autocunoaştere.

"Am învăţat că indiferent cât de bun îţi este un

prieten

Oricum te va răni din când în când

Iar tu trebuie să-l ierţi pentru asta.

Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fi

iertat de alţii

Câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi

Am învăţat că indiferent cât de mult suferi,

Lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea

influenţa

personalitatea

Dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii

Am învăţat că, dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă

că nu se iubesc

Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se

iubesc.

Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul

loc

Şi nu faptele sale

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru

Şi pot vedea ceva total diferit

Am învăţat că indiferent de consecinţe

Cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung mai departe

în viaţă

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva

ore

De către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic

de dat

Când te strigă un prieten vei găsi puterea de a-l

ajuta".

INTERVIU ÎN BLUGI...

Patrimoniul statului, in pericol!

Cu ocazia conferinţei „Instituţiile europene la răscruce de drumuri”, care l-a avut ca invitat principal pe preşedintele Fundaţiei Robert Schuman, Domnul Jean-Dominique GIULIANI, domul Răzvan Teodorescu, fost ministru al Culturii si Cultelor, a moderat evenimentul. La sfârşit, am avut onoarea de a-i lua un interviu dl. Teodorescu.

Mai are cultura un rol educativ în viaţa românului?
Nu-l mai are ca înainte, dar este condamnată să-l aibă in continuare, mai ales cultura pe care o fac oamenii tineri, care nu sunt ţinuţi in chingiurile unor formule oficiale şi birocratice.

Cultura are, în continuare, un rol definitoriu pentru dezvoltarea şi păstrarea unei civilizaţii?
Este identitatea naţionala. In momentul de fata, cultura este identitatea naţionala.

Aţi publicat o scrisoare deschisă către prim-ministrul actual, Emil Boc, cu referire la descentralizarea Direcţiilor de Cultură, Culte si Patrimoniul Naţional. Este acesta un motiv cu totul adevărat al pierderii Patrimoniului României?
Da. Da. Am scris această scrisoare domnului prim-ministru şi am propus nedarea patrimoniului în folosinţa consiliilor judeţene. Dealtmiteri, Ministrul Culturii, dl Paleologu, mi-a spus că va ţine seamă de acest lucru prin crearea unor Inspectorate pentru Patrimoniu. Înţelegeti, este uşor sa descentralizezi, deşi Franţa are o experienţă de 20 de ani şi nu a reuşit nici până acum acest fapt. Un teatru, o operă, o clădire veche. Să zicem că un consiliu local dacă este format din oameni inteligenţi se mândreşte cu asemenea bogăţii emblemă. Un patrimoniu, şi mai ales imobiliar, nu poţi să separi patrimoniul din Argeş de patrimoniul din Vâlcea. Să faci, cum am spus eu, 42 de patrimonii, odată. Pe de alta parte, există vizibila tentaţie imobiliară. S-o spunem direct, partidele la putere şi nu numai ele au suficienţi de mulţi amatori de chilipiruri imobiliare. Laşi un monument să cadă, laşi o casă să cadă, terenul este foarte valoros şi astfel, patrimoniul devine ţinta acestora.

Activitatea dumneavostra in calitate de ministru al Culturii si Cultelor, consideraţi ca a fost una prea devreme? Era mai important sa corespunda cu perioada post-aderare la Uniunea Europeana?
Nu pot sa vorbesc. Sunt mulţi care regreta epoca aceea, dar avea partea ei interesanta. nu uitaţi ca ministru intr-o tara care nu era inca in Uniunea Europeana, am obţinut ca Sibiul sa devina Capitala Europeana a Culturii.

Actualmente, la peste doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeana, se poate spune România capătă o altă valoare şi datorită comunităţii europene?
Sigur că da, chiar dacă vocile identitare trebuie sa ramana ca atare. Sunt industriile culturale care sunt anti comunitar şi, mai ales, audiovizualul.

Pe 7 iunie avem alegeri pentru Parlamentul European. Ce efect ar avea in rândul electoratului folosirea unei idei de campanie precum promovarea si susţinerea Patrimoniului Naţional în spaţiul comunitar?
Nu, nu cred. Electoratul român nu va percepe, ca tot electoratul european, de altfel, nu va percepe aceste alegeri, deocamdată, aşa cum ar trebui. Poate cu schimbarea de care a vorbit dl Giuliani (n.r.mediatizarea activităţii Parlamentului European), în viitor să conştientizam importanţa Parlamentului European, mai ales a patrimoniului. Deocamdată, nu. Sunt sceptic.

Dacă s-ar înfiinţa un patrimoniu european, România cu ce ar contribui?
Cu toate monumentele din Patrimoniul Mondial. Am reuşit să introducem în patrimoniul mondial bisericile din Maramureş, mânăstirile pictate, Hurezi, bisericile fortificate ale saşilor, Brâncuşul, cetăţile dacice. Putem sa intrăm cu foarte multe care sunt deja in patrimoniul mondial.

Europa la nivel mondial este o sursă importantă de cultură şi istorie. României ce parte ii revine din acest întreg?
Greu de spus. Nu vă pot evalua in cifre. Dar are locul ei.

Comparativ cu Franţa, la ce nivel se situează România din punctul de vedere al patrimoniului?
În comparaţie cu Franţa, noi putem sa stăm bine, dacă am face o administraţie a patrimoniului. De altfel, nu este bună, trebuie sa o recunoaştem.

Am făcut-o și pe asta!

CROSUL UNIVERSITĂȚII

Duminică. Ora 9. La aprecierea mea cu mult peste 1000 de tineri. Crosul Universității. Asta pe scurt. Disecat: distracţie, premii, performanță, soare, transpiraţie.

Crosul de azi a fost unul cu o participare mare. Studenţii au fost receptivi și au ales să-și petreacă dimineaţa de duminică alergând pe malul Dâmboviţei, de la Facultatea de Drept până la Pod Cotroceni, și înapoi. Este adevărat că unii au făcut asta pentru nişte prezențe pentru orele de sport, dar în final, sigur au avut și alte satisfacţii. Trecerea liniei de sosire iţi oferă un sentiment care te înalță chiar și pentru câteva momente. Asta am simţit eu, după aproximativ 12 minute de alergat. Mie greu să-mi imaginez ce a trăit Constantina Diță-Tomescu la trecerea finish-ului de la Beijing.

Organizatorii s-au ocupat și de satisfcațiile materiale, acordând 200 de premii în bani și obiecte (cel puţin aşa ni s-a comunicat, nu am stat să le număr). Invitaţi speciali au fost Laura Badea, multiplă medaliată la Olimpiadă, Campionatele Mondiale și Europene la scrimă și Sorin Matei, preşedintele Federaţiei de Atletism.

Cu siguranţă, nu voi rata crosul de anul viitor, poate cu un timp mai bun!

Ce-a de-a 17-a ediţie a crosului, a coincis cu Maratonul de la Londra, care s-a anunţat a fi unul de excepţie, dat fiind valoarea participanţilor. Eu am prins doar finalul competiţiei, dar măcar am putut să-i văd pe câștigători, Irina Mikitenko (GER), câștigătoare și-n 2008, la fete și Samuel Wanjiru (KEN), campion olimpic en-titre. Favorita numărul 6, Constantina Diță Tomescu nu a mai putut termina cursa, fiind nevoită să abandoneze din cauza unor probleme de respiraţie.

LEAPŞĂ

“Reconfiguraţii”, leapşa de la Valentin

Citeam blog-ul unui amic din Cta şi am dat peste o leapşă. Nu mi-a fost dedicată mie în mod direct, dar mi s-a părut amuzant să răspund şi eu…după cum urmează:



o floare: cu ghiveci ;

un anotimp: o combinaţie între toamnă şi primăvară ;

o culoare: nu sunt adeptul uneia, dar e nevoie şi de câte o pată de culoare (verde, roşu) ;

un animal : tot ce are coarne (berbec, de preferat) ;

un obiect vestimentar: cred că toţi sunteţi de accord că şapca ;

o piesă de mobilier: patul că poate avea mai multe funcţii ;

o piesă muzicală: am multe, dar ţinând cont de context, Trupa Veche-Deci 20 ;

un vers: Forever young, I wanna be forever young…;

un peisaj: montan de dimineaţă ;

un obiect: carneţel ca să-mi pot nota tot ce e important ;

un instrument muzical: nai (folosit de Damian Drăghici) ;

un copac: salcia ;

un oraş: Bucureşti (este şi va fi oraşul care mă adoptă) ;

o persoană publică: am o lista lungă, dar in memoriam, Anca Parghel ;

o persoană apropiată: mama ;

o carte: Anne Rice-Interviu cu un vampir ;

un fel de mâncare: pastele sub orice formă ;

un supererou: prietenul (te ajută mereu) ;

un fenomen al naturii: ploaia ;

o maşină: cu 4 roţi ;

un fruct: portocala ;

o parte a corpului: ochii (acum un clişeu ”oglinda sufletului”) ;

un film: Mar adentro (genial!!) .

Acum îmi permit să pasez şi eu mai departe leapşa către Ely, Ana, Jenny, Oana, CreativeShot, toţi care doresc…



PACE VOUĂ! (vorba lu` profu` meu de mate din liceu)

În aşteptarea luminii...

PAŞTE FERICIT!

Mai sunt câteva ore până la miezul nopţii. Noapte mai specială datorită luminii pe care o primim în casele şi sufletele noastre (asta, evident, dacă suntem şi noi deschişi).

De aceea, vă doresc din timp Un Paşte Fericit alături de cei dragi! Plin de fericire, bunătate şi dragoste. Măcar zilele astea să fim mai buni cu noi şi cei ce ne înconjoară! În rest, depinde de noi calea pe care o alegem…

Hristos a Înviat!